Mărţişor

Mărţişor

Trebuie să spunem că suntem bucuroşi că în sfârşit avem ocazia de a putea scrie despre mărţişor, lucru ce înseamnă de fapt că avem ocazia de a putea scrie că, în sfârşit, primăvara se apropie cu paşi repezi.

Şi cum se anunţă ea cel mai frumos? Ei bine, prin dăruirea acestor mici obiecte împodobite cu tradiţionalul şnur alb roşu, pe care le numim mărţişoare. Vestitor deja celebru al primăverii, mărţisorul a primit de-a lungul vremii semnificaţii diverse, el fiind atât un simbol de renaştere al naturii cât şi un simbol al norocului şi al bunăstării. Un fapt mai puţin cunoscut, ce pleacă din Moldova şi care începe să se răspândească încet încet în toate regiunile ţării, este că, la venirea primăverii, nu numai fetele primesc mărţişoare, ci şi băieţii.

Floarea care însoţeşte mărţişorul este bineînţeles ghiocelul, mai ales că, ştim dintr-una din cele câteva legende ale mărţişorului că însăşi ea, primăvara, şi-a rănit mâinile până la sânge pentru a apăra de iarnă un biet ghiocel ce răsărise de sub zăpadă. Şi iată deci şi explicaţia culorilor şnurului fără de care mărţişorul nu are sens. Alb de la ghiocelul curajos care înfruntă iarna pentru a ieşi la lumină şi roşu de la sacrificiul făcut de primăvară pentru a-l apăra.

Originile exacte ale sărbătorii Mărțișorului nu se cunosc în întregime. Unii experţi consideră că prezenţa sa atât în România și Moldova, cât şi în Bulgaria, s-ar datora substratului comun daco-tracic, pe când alţii cred că putem discuta despre această sărbătoare mai degrabă din vremea Imperiului Roman, atunci când venirea Anului Nou se sărbătorea în luna lui Marte, Marte care reprezenta zeul războiului, al fertilităţii şi al vegetaţiei. De aici şi dualitatea exprimată în firele mărţişorului: roşu pentru război şi alb pentru pace.

În vremuri contemporane, mărţişorul este purtat toată luna martie. La final, şnurul se atârnă într-un pom fructifer pentru a aduce belşug şi bunăstare. De altfel, pentru că aminteam de belşug, prima zi a lunii martie reprezenta şi începutul anului agrar. Oamenii satelor demarau o serie întreagă de acţiuni precum arat sau semănat, curăţau grădini şi livezi, toate aceste lucruri având rostul de a asigura un an bun cu roade bogate.

Pe final, nu putem să nu amintim că în tradiţia populară, 1 martie este cunoscut şi ca ziua babei Dochia, personaj care reprezintă iarna şi ale ei nouă zile cu ninsori întârziate şi vreme capricioasă.  În speranţa că totuşi aceste ninsori ne vor acoli în acele prime zile de primăvară, încheiem amintind că în prezent, sărbătoarea mărţişorului reprezintă o perioadă plină de farmec şi bucurie care, exact ca primăvara, ne  aduce tuturor mult optimism. Fiţi aproape de noi deoarece în săptămânile următoare vom reveni cu idei de mărţişoare şi vă vom prezenta o gamă variată de accesorii pentru realizarea acestora, accesorii precum  mărgele dar nu numai. Avem şi alte articole utile, perfecte pentru crearea mărţişorului ideal, fie că vorbim despre broșe, cercei sau brățări.

Views: (74)
X